bancuri-cu-număr™

Caucaz. S-a urcat unul în vârful unui copac şi nu poate să coboare. A cuprins pomul din răsputeri şi de frică nu poate să se mişte.

Jos, într-un cerc în jurul copacului, stau acsacalii satului. În jurul lor, într-un cerc mai mare, stau restul — bărbaţi, femei cu copii…

Toţi stau şi se gândesc cum să-l ajute pe bietul om. Nici o idee nu pare bună.

Subit, vine un drumeţ. Sătenii noştri — hai, că eşti mai umblat prin lume, ai văzut multe, poate ne dai vreo idee?

- Foarte simplu, zice ăsta, - aruncaţi-i o funie şi lăsaţi-l să se lege de un capăt.
Zis şi făcut. Găsesc ei o funie, îi aruncă un capăt ăluia din copac.
- Acuma apucaţi toţi de celălalt capăt şi trageţi din răsputeri.
Apucă, trag. Evident, bietul om cade şi se caliceşte. Sătenii sar cu cuţitele la consultant, la ce el face:
- Ce vreţi de la mine?! Voi l-aţi calicit, nu eu! Singuri aţi zis că îs mai umblat ca voi prin lume! Cu ochii mei am văzut că metoda lucrează — în satul vecin l-au scos pe unul din fântână, sănătos bine-mersi!!!