Dintr-o discuţie pe forum Petrică a menţionat că cei ce vor să plece peste hotare trebue să se gândească ce realizări şi venituri sînt posibile, şi care e costul moral/spiritual al plecării, să cântărească bine dacă face sau nu. Să-şi facă un plan pe 1-5-10 ani înainte şi să analizeze dacă investiţia are sens.

Sînt de acord cu Petrică. Însa cei ce se apucă să plece din MD nu pot să se gândească dacă merită sau nu. Ei simplu nu au puncte de reper. Până nu eşti plecat peste hotare pe cel puţin vre-un an, nu poţi înţelege care e preţul emoţional (sau spiritual) care-l plăteşti. Până nu treci oceanul nu înţelegi ce înseamnă posibilităţile şi ce eforturi sînt necesare pentru a le valorifica. Numai fiind cufundat pe deplin în societatea capitalistă înţelegi preţul libertăţii.

Când întâlnesc pe cineva într-o situaţie deplorabilă (ilegal, fără lucru, în deznădejde) - prima întrebare e “Da’ la ce te-ai gândit? Care ţi-a fost planul?”. Însă şi fără să întreb e clar - n-a fost plan. Simplu a fugit de viaţa grea din MD, încotro a putut la moment, oriunde n-ar fi numai să plece din noroiul de acasă.

Şi de unde să ştie cei care pleacă din MD să-şi facă un plan pe 1-5-10 ani înainte? Cine în MD plănueşte pe mai mult de-o lună înainte??? Viaţa/cariera e aşa de instabilă că se poate schimba totul momentan. Respectiv, cine în MD va investi pe 10 ani înainte???

Da, metode de planificare chiar şi în condiţiile MD totuşi sînt. Cel puţin - citeşti pe net, întrebi pe cei care au fost peste hotare. E greu dar e posibil să sortezi informaţia utilă de cea falsă sau irelevantă. Însă care e procentul celor care are inteligenţa s-o facă? Să fi fost măcar vre-o 20%, atunci viaţa în MD n-ar fi fost aşa de grea cum e, şi n-ar fi trebuit de plecat! Deşi pare a fi un bun simţ să te gândeşti unde vei ateriza înainte de a sări, majoritatea zic - “Hai davai! Mă descurc pe loc acolo.” Şi se pomenesc că aterizează în ilegalitate, fără şanse la viitor mai bun, şi deseori fără a se mai putea întoarce acasă.