Credit History
Posted by Anatolie Gavriliuc on May 29th, 2002
Unul din cele mai misterioase si controversate subiecte de care te ciocnesti venind in SUA e “credit history”. Auzi cite o frintura de informatie ba de la unul, ba de la altul, insa nu-i nicaieri o descriere mai deplina a subiectului, cu explicatii clare ce-i asta si cum s-o folosesti in avantajul propriu.
Deci, s-o incepem de la inceput si sa vedem pentru ce a fost inventat acest sistem si cum el functioneaza.
Exista citeva firme in SUA, asa-numetele “Credit Reporting Agency”. Trei din ele is cele mai mari si cele mai des apelate - Experian, Equifax si TransUnion. Functia lor e de a colecta informatie financiara despre persoanele fizice. De exemplu, daca iai un imprumut bancar, banca o sa raporteze acestor agentii informatia referitor la imprumutul tau - suma, plata lunara, daca achiti plata la timp, daca ai intors creditul inainte de termen, etc. Dosarul tau si se numeste “credit history”.
Pentru ce se face asta? In primul rind, informatia data e foarte importanta pentru creditori si institutiile fianciare. Daca apelezi la un imprumut la un creditor oarecare, el vrea sa estimeze care e riscul ca afacerea cu tine n-o sa mearga aiurea. Care e garantia ca luind banii tu o sa-i platesti la loc in termenii stabiliti? Sau ca in genere o sa-i intorci vre-o data? Deaceiea creditorii si vor sa cunoasca cit mai multa informatie ce tine de activitatea ta financiara.
Desigur, tu nu esti obligat sa prezinti aceasta informatie. Mai mult ca atit, fara acceptarea ta, nimeni nu are access la dosarul tau. Ba chiar si poti sa le indici acestor agentii ca doresti sa nu fie dus dosar in numele tau. Asa si o sa fie facut.
E ceiea oare ce intradevar doresti? Fara a avea un raport de la agentiile de credit organizatiile financiare o sa refuse sa-ti ofere credite. Daca ai de gind sa traiesti fara credite, atunci desigur ca asta nu e problema. Mai mult ca atit, agentiile de credit nici n-au sa aiba dosar pe tine deoarece nici n-o sa ai activitate financiara.
Ce faci insa daca doresti sa procuri un automobil? Sau sa te folosesti de avantajele unui credit card? Sau sa procuri o casa? Nici nu stii cind si cum o sa ai nevoie sa apelezi la sistemul de creditare.
Ce informatie culeg aceste agentii?
Vei fi surprins cita informatie ei gasesc despre tine! Pe linga toate conturile creditare (atit active cit si demult inchise, data deschiderii, ultima data accesat, bilantul mediu si maximal etc.), ei mai culeg si locurile de angajare la lucru, adresele de locuire, social security number cu toate variatiile greselelor intilnite, precum si variatiile de indicare a numelui tau. Pe linga asta se culege si informatia de interpelari la dosarul tau cu indicare cine si cind a facut-o si daca a oferit sau a refuzat credit ca rezultat.
Se mai intocmesc si rapoarte in baza informatiei, cum ar fi - media de utilizare a creditului, rata de credit accesibil fata de creditul utilizat, plata sumar totala, datoria maxima la care te-ai ridicat, estimarea “categoriei de risc financiar” din care faci parte, etc, etc, etc.
Deasemenea oricare plati intirziate, fie pe credite, fie pe contul telephonic, fie de la medic sau alte servicii au sa ajunga in dosarul tau. Chiar daca mai tirziu le achiti, in dosarul tau ramine o inscriere ca s-a intimplat acest “accident financiar”. Colectarea platilor intirziate si raportarea in dosarul tau se face prin firmele “collection agency”.
Pina la urma e clar ca esti neviot sa accepti colectarea informatiei despre tine si ca ea o sa fie accesata de catre tot felul de creditori. Insa iata inca o surpriza! Aceasta informatie va fi ceruta nu numai de creditori ci si de proprietarul cladirii unde vrei sa inchiriezi un apartament, de catre firma unde vrei sa te angajezi la serviciu, de catre firma de telefoane la care vrei sa te conectezi, de catre gym-ul la care vrei sa te faci membru, etc, etc, etc. Se dovedeste a fi ca pe foarte multi ii intereseaza ca tu sa fii un cetatean financiar responsabil.
Ei bun, e clar ca nu prea poti sa te eschivezi de la acest “credit history”. Cum se zice - “If you can’t beat them - join them!”. Cunoscind regulile jocului poti sa tii strategia de succes.
Primii pasi
Cei proaspeti veniti in Statele Unite evident ca inca nu au nici un fel de credit history. Pentru a crea acest credit history - trebuie sa i-ai un credit. Insa pentru a capata un credit - trebuie sa ai credit history. Una depinde de alta. E un cerc vicios din care e greu sa iesi.
Exista citeva cai de a iesi din incurcatura :
1. Daca esti student, majoritatea bancilor au sa-ti propuna asa-numitele “student credit card”. Prin ce ele se deosebesc de celelalte credit card-uri? Prin nimic, poate numai printr-o rata de dobinda mai mare si o limita de credit mai mica. Faptul ca inveti la o universiate e un garant destul de bun pentru creditori de a-ti oferi un credit card fara a avea istorie de credit.
2. Prin accepatrea unui “security credit card”. Pentru a capata asa un credit card, e necesar sa depui un “security deposit”, de obicei in jurul a $500-$1000. Apoi, capeti pe cartela o limita de credit egala cu despositul tau. Cu alte cuvinte - imprumuti din banii tai si platesti dobinda bancii respective. La oferirea acestei cartele de credit, banca specifica peste ce durata o sa-ti intoarca depositul tau, de obicei peste un an. Evident ca nu e metoda cea mai preferabila, insa daca celelalte nu merg - e buna si asta.
3. Prin gasirea unui co-semnatar. Ideia e de a gasi pe cineva care are deja istorie de credit si el sa-ti fie co-semnatar la un imprimut sau cartela de credit. Daca ai asa rude sau cunosctui - asta e calea cea mai buna! Problema e ca contul creditar deschis se va indica si in istoria lui de credit. E posibil ca el nu vrea sa aiba mai multe conturi indicate, sau poate se teme de rsicul ca tu n-o sa faci platile la timp si atunci ii patezi istoria lui de credit. Daca cumva se intimpla ca nu poti intoarce creditul - el va fi responsabil sa-l achite.
4. Deschiderea unei cartele de credit de tip “store card”. Acestea-s ca si cartelele de credit obisnuite, insa sint acceptate numai in magazinul (sau reteaua de magazine) care le-a oferit. Spre exemplu, poti deschide un “store card” la majoritatea magazinelor mari - Macy’s, Stern, Kmart, Sears, JC Penney, Mervin’s, Levitz, etc. E mare probabilitatea ca o sa ai refuz oricum, insa daca ai noroc - o sa-ti ofere o cartela cu limita de credit la vre-o $100-$200. In adaos, rata dobinzii pe aceste cartele e extrem de mare, drept ca ele deseori ofera diferite reduceri de preturi in magazinele respective.
5. Prin aderarea la un Credit Union. Ce-i asta? E o organizatie de creditare care deserveste in exclusivitate membrii sai. De exemplu, asta poate fi o uniune a lucratorilor unei firme mari oarecare. Sau uniunea programatorilor. Sau uniunea studentilor unei universitati, etc. Pentru a deveni membru al unei uniuni de credit, trebuie sa faci parte din membrii pe care ii resprezinta, sau sa fii ruda apropiata cu cineva care face parte dintr-o uniune de credit. Ca atare, fiind mebru al unei uniuni de credit de obicei nu te obliga la nimic mai mult decit de avut un “savings account” la ei de vre-o $5 total.
Afla la firma unde lucrezi daca nu au vre-o uniune de credit, intreaba rudele daca nu-s membri (sau daca potential pot deveni membri). Eu, spre exemplu, am putut devenit membru al uniunii de credit Hughes Aircraft deoarece firma la care lucram era situata in aceiasi cladire cu Hughes Aircraft Corporation (pe care ea o ocupa aproape in intregime).
Prin ce o uniune de credit e preferabila unei banci obisnuite? Prin faptul ca ei au cerinte foarte relaxate fata de istoria de credit. Chiar daca n-ai nici o istorie de credit (sau chiar putin “patata”) - ei au sa-ti ofere imprumuturi la rate si limite acceptabile. De ce oare toti n-ar folosi aceste uniuni in schimbul bancilor? Deoarece nu toti pot deveni mebri si deoarece in caz ca ai istorie de credit buna- o sa capeti credite mult mai favorbaile la bancile comerciale.
6. Prin procurarea a ceva relativ scump si achitarea din start a unei sume considerabile din pretul total. Hmm, suna cam incilcit insa nu stiu cum as traduce mai bine. “Secure loan with substantial downpayment”. Sa dau un exemplu - daca procuri un automobil de vre-o $8000 si oferi din start o suma de $4000, deci i-ai un imprumut de numai $4000, adica 50% din pretul automobilului. Asfel banca creditor o sa detina dreptul de titular asupra automobilului achitat de tine din start la 50% pina cind tu achiti complet datoria. In asa mod banca creditor are o garantie destul de buna (automobilul la jumate de pret) ca tu o sa vrei sa-ti onorezi obligatiunile de creditare.
Daca cunosti alte metode - spune-mi si mie!
Sa zicem ca ai reusit sa-ti pornesti istoria de credit. Ce faci mai departe? Hai sa deschizi cit mai multe cartele de credit si conturi creditare? Sau poate are sens sa sezi cu cit mai putine? Face sa le folosesti din plin pe cele existente sau sa te abtii la maximum de la utilizarea lor? Sa le intorci treptat sau de-odata? Ce i-ti ridica si ce i-ti scade “credit rating”-ul tau? De aceasta depinde cu ce conditii o sa-ti ofere imprumuturi noi si in ce sume.
Hai sa vedem ce sa faci si ce sa nu faci. Ce-ti scade rata de credit?
1. Nu deschide cartele de credit fara necesitate. Incearca sa te limitezi la vre-o 3-4 conturi creditare. Mai multe - is prea multe. Mai putine - is prea putine
Inchide conturile de care nu te folosesti, insa tine minte ca ele se vor pastra in istoria ta de credit inca vre-o 5 ani.
2. In decurs la vre-un an inainte de momentul cind ai nevoie de istorie de credit superba - plateste un cont incetisor. Cu alte cuvinte, pune vre-o $1000 pe o cartela de credit (sau i-a un imprumut bancar ) si plateste-o incetisor in decurs de vre-un an. Desigur, o sa platesti si dobinda bancii, insa astfel o sa-ti ridici “rating”-ul. Ideia e ca creditorilor le plac consumatorii care le aduc profit garantat
Desigur, daca deja ai datorii pe conturi existente, platestele pe ele si nu-ti crea altele
3. Nici intr-un caz nu scapa plata lunara! In caz ca asa ceva s-a intimplat - imediat telefoneza institutia bancara si incearca s-o rezolvi la telefon. In majoritatea cazurilor o sa reusesti sa platesti la telefon (prin transfer bancar direct) si ei n-au sa raporteze problema la agentiile de credit. Insa daca asta se repeat de vre-o trei ori, fii sigur ca ei au s-o raporteze.
4. Nu completa tot felul de oferte de credit card-uri care le primesti prin posta. Apelurile la istoria ta de credit i-ti scad “rating”-ul si se pastreaza in dosarul tau in decurs a doi ani.
Mai mult ca atit, majoritatea acelor oferte nici nu-s garantate, faptul ca-s “preapproved” e o minciuna mare. Ideia e de a te pune pe tine sa ceri credit ca mai apoi sa-ti vina o instiintare ca din pacate n-ai fost acceptat la ratele si conditiile atragatoare care le promiteau. “In schimb” ei i-ti deschid conturi la rate extrem de mari si inca si cu plati de mebru anuale si/sau lunare. Pe linga faptul ca te va costa extrem de mult, o sa-ti ruinezi si istoria de credit prin apeluri suplimentare.
5. Daca te muti in alt oras, asigura-te de o mie de ori ca conturile pe telefon, electricitate, etc. au fost achitate din plin. Deseori contul pe convorbirile interurbane vine cu vre-o luna mai tirziu decit chitanta locala, deci e bine sa telefonezi direct la compania “long distance provider” si sa te asiguri ca toate conturile is platite si inchise. In caz ca ai scapat vre-o plata de aceasta, ei n-au sa te caute ci simpolu au sa transmita contul tau la un “collection agency” si ceiea la rindul lor o sa raporteze datoria neachitata la agentiile de credit si te alegi cu o pata serioasa in dosarul personal.
6. O alta sursa de probleme is conturile de spital. Deseori se intimpla ca ei nu-si noteaza correct numele sau adresa ta. Dupa ce ei incearca in decurs la vre-un an s-o resolve cu compania ta de asigurare medicala, ei mai asteapta vre-o jumate de an ca sa te gaseasca pe tine si dupa aceasta raporteaza contul tau la o agentie de colectare. Mai trece vre-o jumate de an cit agentia de colectare incearca sa te contacteze (insa avind adresa gresita ei nu reusesc) si deci cam peste vre-o 2-3 ani dupa serviciul de la spital te poti trezi cu o inscriere urita de tot in dosarul tau de credit. Deci, daca ai stat la spital - in decurs la vre-un an mai telefoneaza-i sa afli daca totul e bine pe contul tau. Uneori plati suplimentare intirziate apar de la laboratoarele care ti-au procesat analizele.
7. Cam o data pe an sau o data in doi ani e bine sa ceri de la “credit reporting agencies” un extras din dosarul tau personal. Conform legislatiei ei sint obligati sa ceara o plata nu mai mare decit cheltuielile direct legate de asta. Deci, o sa te coste la vre-o $8-$10 si o sa vezi totul ce este in dosarul tau. In caz ca gasesti in cazierul tau informatii ce provin de la careva collection agencies, incearca imediat sa-I contactezi si sa clarifici care e problema. E la sigur ca o sa trebuiasca sa achiti contul indicat, insa deseori (cit n-ar fi de straniu!) cei de la collection agency o sa-ti mearga in intimpinare si o sa “stearga” inscriptiile de datorii din istoria ta de credit. Evident, ca nu in cazul cind refuzi sa platesti contul
Conform legislatiei in vigoare, fiecare cetatean are dreptul sa raporteze la credit reporting agency erorile care se contin in dosarul sau si ei is obligati sa le corecteze (la prezentarea dovezilor documentate). In realitate insa, e practice imposibil de a gasi pe cineva la telefon sau de a corecta informatia din cazierul personal. Unica metoda de care eu cunosc (si care am expus-o mai sus) e de a corecta inscrierile prin agentiile de colectare.
Ce faci daca te-ai ales cu inscrieri negative in dosarul de credit si nici nu le poti scoate de acolo?
In principiu, nu prea ai ce face. Numai cu trecerea timpului si mentinerea unei comportari financiare echilibrate (vezi sfaturile de mai sus) treptat o sa-ti imbunatatesti istoria de credit. Interpelarile la cazierul tau si refuzurile se pastreaza in decurs a 2 ani. Informatia despre conturile inchise si datoriile achitate intirziat se pastreaza timp de 7 ani. Cele active desigur ca se pastreaza atit timp cit sint pe bilantul tau. Unica inscriere care se patreaza 10 ani e bancrotarea. Insa si ea peste 10 ani dispare. Asa-ca daca ai facut multe prostii si vrei sa treci inapoi pe “calea cea dreapta”, ai sansa s-o faci in 10 ani
Din pacate, bancrotarea niciodata nu se sterge complectamente. La luarea unor credite mai mari esti obligat sa indici daca ai fost bancrotat vre-o data sau nu. Insa daca ai mai multi ani de “comportament financiar exemplar”, creditorii o sa fie foarte intelegatori.
Inca un moment important care face de mentionat e sa nu indici date eronate pe tot felul de anchete financiare. Nu pune diferite adrese, nu schimba numele, nu indica diferite locuri de munce, etc. Toate aceste date se duc in dosarul tau de istorie de credit. Pune numai informatia corecta, astfel n-o sa-ti creezi probleme suplimentare.
In caz ca ai apelat la un credit si ti-au refuzat, ai dreptul in decurs a 60 de zile sa ceri gratis cazierul tau de credit. In scrisoarea de refuz o sa gasesti instructiunile cum o faci si de obicei se reduce la un simplu sunet la un serviciu automat.
Iata informatia de contact a celor mai mari credit reporting agencies:
Experian Consumer Relations
PO Box 2002
Allen, TX 75013
(888) 397-3741
www.experian.comEquiax Consumer Relations
PO Box 105873
Atlanta, GA 30348
(888) 841-7335
www.equifax.comTransUnion Consumer Relations
PO Box 1000
Chester, PA 19022
(800) 888-4213
www.transunion.com
November 20th, 2003 at 12:00 am
mai da mare nebunie cu istoria asta .. iata trebue sa -mi taparesc si sa citesc in repetate rinduri ca sa memorizez bine:o)
mersi
July 22nd, 2007 at 12:00 am
Interesant materialul prezentat despre credit unions, voi veni sa sarbatoresc adunarea generala a credit unions in Calgary
si in romania este exact similar dar se numesc car-uri , dar legislatia din romania este invechita
pentru mai multe detali despre credit unions din lume
www.woccu.org
December 2nd, 2007 at 1:01 pm
Sunteti ferm convins ca la inchiderea accountului se reflecta rau asupra istoriei creditare ?
April 15th, 2008 at 12:57 pm
Bun articol. Multumesc.